De doua saptamani am inceput colaborarea cu FocusBlog. Voi scrie review-uri de bloguri, asa ca astept flori si bomboane pentru cine vrea sa scriu frumos despre el Glumesc bineinteles, insa puteti incepe sa scrieti mai frumos, mai bine
La inceput au scris ei despre mine:
1. fatacuportocale.(wordpress).(com)ro
“Am aflat de Gia de pe Bookblog. I-am citit recenziile si mi-a ramas in minte cea despre „Unul, nici unul şi o sută de mii” a lui Pirandello. O carte foarte draga mie, in care personajul principal se lanseaza in cautarea disperata a propriei identitati (ori a Sinelui, daca preferati). Ajunge sa se alieneaze, renegadu-si pana si propriul nume. E o carte care ti arata cat de mult depinzi de cei din jur si ca existi in primul rand ca multitudine de imagini (sau personae) formate in mintea lor. Te poate face sa te simt singur, neinteles.
Gia si-a incheiat insa recenzia intr-o nota personala si optimista: „Putem fi liberi si alaturi de ceilalti”. Asta mi-a ramas in minte si m-am hotarat sa caut mai multe lucruri scrise de ea. Si asa am ajuns pe blogul ei personal, “Fata cu portocale”. Cu putin noroc si ceva mai multa intuitie puteti afla de acolo si ce inseamna libertatea pentru Gia.” (continuarea)
2. cherrytales.ro
“Un blog cu povesti si amintiri din copilarie… Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la cirese si la copilarie imi aduc aminte de Victor si de gandirea lui precisa si ascutita ca un bisturiu, de Ursu si de forta lui fizica, de Tic si Tombi… Ok, ok si eventual de Maria si Lucia, asa, sa nu par misogin. Ciresarii, va amintiti de ei, nu?” (continuarea)
Apoi am avut doua Guest-Posturi:
1. codru.ro – un blog care nu mai exista din singura cauza laudabila care poate fi (doar ca nu o pot dezvalui)
Pe Codrut l-am cunoscut iarna trecuta prin intermediul Concursului de Craciun pe care l-am organizat pe bookblog.ro. I-am acordat premiul intai si premiul trei, nestiind in fapt ca tot el o scrisese si pe cea de-a doua, sub numele unei prietene. Insa povestile au fost prea frumoase ca sa-l descalific doar pentru atata lucru… Cel putin prima, m-a facut sa visez atunci si de cate ori ma gandesc la iarna, imi imaginez si simt cuvintele lui:
“Vizavi, doua geci groase se pupau la zero grade. Se pupau nemiscat, albastre si indragostite. Caciulile portocalii se pupau si ele ceva mai sus. O dovada simpla si emotionanta ca te poti bucura de leagan fara te legeni, cu tot cu frig, zgomot, si ce se mai pune de-a curmezisul iubirii noastre nowadays.” (continuare)
2. costiman.wordpress.com
Se spune ca doua lucruri ne definesc ca oameni, doua lucruri ne diferentiaza de celelalte specii. Faptul ca facem sex de placere si simtul umorului. Cu prima nu as fi chiar de acord. Am cunoscut niste sepiute dragute care de cand ajungeau la maturitate, doua cate doua, se mangaiau cu tentaculele, se pupau, se imperecheau cam toata ziua, de placere. La fel s-ar spune si despre delfini sau alte animale hedoniste – totusi, sa nu intram in detalii. As miza asadar pe simtul umorului, ca fiind singura caracteristica umana ce nu se intalneste la nicio alta vietuitoare.
Ce ne face sa radem insa, care e diferenta dintre lucrurile care ne fac sa zambim sau sa ne tavalim pe jos de ras, de ce unii oameni rad si altii nu la aceleasi glume, este un mister inca si pentru psihologi. Ceea ce se stie insa, este ca atunci cand radem se elibereaza acea substanta denumita endorfina. “Endorfinele sunt relaxantele naturale ale organismului împotriva durerii. Aceşti hormoni, potrivit oamenilor de ştiinţă, stimulează sentimentele de bine, bucurie şi te fac să te simţi la înălţime. În realitate, experţii consideră că în fiecare zi ar trebui să râdem de cel puţin 15 ori, altfel vom fi sub „standardele” recomandate” (continuare)
Apoi am devenit colaborator:
1. danpetre.wordpress.com
Dan Petre este doctor in sociologie si specialist in stiintele comunicarii, conferentiar universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice din cadrul SNSPA, unde preda cursul de introducere in publicitate. Este de asemenea si coordonatorul Masterului de Publicitate tot din cadrul SNSPA unde preda acelasi curs, de publicitate. Este managing partner si director al departamentului de studii calitative al companiei D&D Research si membru în Board-ul IAA Romanian Chapter. V-au trecut cativa fiori deja?
Dan Petre este in acelasi timp tanar, ii place sa citeasca (in principal carti de specialitate din domeniul comunicarii si SF), se informeaza in permanenta din presa nationala sau internationala, urmareste site-uri din marcom (marketing&com(m)unicare) si ii place sa mearga pe munte. Spune despre el ca este pasionat de “advertising/communication, qualitative research, antropologie, sociologie, SF&FF, futurologie, fictiune, indepartarea de Realitate, Buddhism, fotografie, carti, dezvoltare personala, natura, Frumos, cuvinte”. (continuarea)
2. vizionar.ro
Pe Gabi Nistoran l-am cunoscut acum un an jumate cand am fost in Craiova cu echipa bookblog.ro intr-un ‘teambuilding’. Venisem acolo din simplul motiv ca nu mai fusesem si ne-am intalnit cu el din simplul motiv ca nu ne mai intalnisem. S-a oferit sa ne fie ghid prin oras, iar noi l-am urmat cu incredere (de fapt alternativa ar fi fost sa ne ratacim pana oboseam si apoi sa ne resemnam intr-o cafenea, in centru).
In schimb ne-a plimbat pe stradute, am vazut case vechi, chiar am intrat intr-una, cu pian si tablouri, am fost in parcul lor – de un verde spectaculos. Ne-am plimbat pana seara tarziu cand Gabi ne-a condus si pana la locul in care am fost cazati, chiar daca era ora la care nu mai circula nimic iar el statea in cealalta parte a orasului. (continuare)
Focus Blog, o poveste ce abia a inceput…
draga gia zi-mi adresa eaxcta unde sa vin cu sarsanalele ca sa scrii si despre mine :))) puuuup din Graz. miss u!