Se trezi cu fața boțită și cu palpitații la inimă. Un vânt răcoros îi făcea pielea de pe fund să se strângă și umerii să se scuture. Era complet goală, pe o suprafață moale, unsuroasă și parfumată. Mirosea a bere trezită și licorice. Pe măsură ce se ridica, gândurile îi reveneau. Costumul, panoul de control, […]
Read the rest of this entry »Author Archive
Buzunarul
David Mozmut nu suporta să fie întrebat cât e ceasul. Nu-i plăceau nici filmele de acțiune, înghețata pe băț, cluburile-barurile-discotecile și rețelele de socializare. Îi plăceau în schimb perdelele, șoșonii groși de lână, croșetați de bunica lui, semințele de floarea soarelui coapte de el și Vivaldi. În fiecare dimineață trebuia să treacă prin aceeași tortură […]
Read the rest of this entry »Pe atunci
Pe atunci ascultau filmele, nu se uitau la ele. Apăsau play și după generic, când își spuneau că de data asta îl vor vedea pe tot, rezistau doar câteva replici până să se mângâie, să se sărute și să-și mute privirea de pe actori pe bretelele ce trebuiau date jos, curelele ce trebuiau deschise și […]
Read the rest of this entry »Matrioșka
Iubitule, aș lua o forfecuță și te-aș decupa pe margine, ți-aș trage pielea și m-aș înveli în ea, m-aș duce să mă plimb așa pe Calea Victoriei, goală pe dedesubt, cu sânge cald șiroindu-mi pe coapse și întărindu-se tandru, ca într-o îmbrățișare. Iubitule, ți-aș smulge părul cu penseta și mi-aș face mustăți. Ca să râdem. […]
Read the rest of this entry »O povestire bună
O povestire bună e în primul rând scurtă. O pagină jumate-două sunt de ajuns pentru câteva lucruri esențiale: Să vezi un film, să împărtășești trei experiențe și un citat care-ți ia răsuflarea. O povestire bună are mai mult lucruri nespuse, decât spuse. Substrat, subtext și printre rânduri, îți hrănesc pielea mai ceva ca săpunul cu […]
Read the rest of this entry »Balerina pe gheață
Doris se trezi pe jumătate dezvelită și cu ambele picioare amorțite. Dormise iar în șpagat, ca să-și obișnuiască mușchii întinși, așa că nu se mișcase prea mult de-a lungul nopții. Dungile de pe colanții ei alb-negru erau drepte ca niște linii ale orizontului. În camera mirosea a esență de pin și eucalipt. Își luă piciorul […]
Read the rest of this entry »Ce mai faci?
Mă întrebi ce mai fac? Bine, îmi ung rănile cu sirop de trandafiri. Încerc să nu pun piciorul în pragul ferestrei și să nu testez temperatura apei ce străbate orașul. O testează destul pescărușii înfometați. Mă întrebi dacă sunt bine? Da, fac dușuri fierbinți, cinci pe zi, de câte două ore fiecare. Mă dau cu […]
Read the rest of this entry »