Gia Codrescu

despre comunicare, cunoastere, curaj

Blog Job

Written By: fatacuportocale - Dec• 21•07

Incepusem sa scriu in fiecare zi pe blog. Gestul a fost apreciat, lumea chiar s-a mirat, insa acel avant nu a durat mult. Scriam dintr-o forta interioara, data de un anumit context care apoi a disparut. A fost un timp in care nu am mai scris si am primit imediat feed-back negativ de la cei care citeau “Pei cum…? Nu mai scrii?” sau “Hai, ce faci?” 🙂

Bloggingul e o meserie. Iti ofera niste recompense, niste beneficii, faci lucruri bune pentru ceilalti – care citesc ceea ce scrii si se simt mai bine, sau raman pe ganduri si fac ceva mai bun cu viata lor, faci lucruri bune si pentru tine – iti pui ideile in ordine, le exprimi, le verifici, te faci cunoscut, auzit, etc, depinde de trafic.

Bloggingul e o meserie pentru ca, la fel ca la oricare alt job, nu poti lipsi o zi nemotivat, nu poti sa nu-ti faci treaba ca altfel esti dat afara. Angrenajul asta al internetului se invarte cu o forta incredibila. Daca nu esti destul de bun si nu esti mereu acolo, te arunca de nici nu stii ce-i cu tine. Oamenii te-au si uitat si defapt aproape ca nici nu mai existi 🙂

Idealul, ca si in orice alta cariera este sa ai un nume. Cand faci cunostinta cu cineva, cum am spus si intr-un post anterior, sa te prezinti cu numele blogului iar celalalt sa te recunoasca, sa te aprecieze deja altfel, etc.

Da, este un job pentru ca faci altora bine, tu obtinand niste beneficii. Pentru ca nu poti sa refuzi, daca nu vrei sa fii dat afara. Pentru ca uneori nu-ti place, dar trebuie in continuare sa o faci. Pentru ca alteori iti place si atunci ceea ce faci le place mai mult si celorlalti…

Pentru ca e o dovada de atasament, incredere, iubire…

Apoi, daca ajungi foarte bun in ceea ce faci, inseamna ca faci asta (blogging) foarte des, foarte bine si pentru fiecare din cei care isi doresc.

Insa, atunci nu apare o problema? Daca se intampla sa constientizezi asta ca pe un job, trebuind sa dai ceva personal si motivational in fiecare zi, pentru ceilalti, nu te pierzi undeva pe drum? Nu mai esti pentru cineva special, aproape, ci le esti tuturor aproape. Devii profesionist…

Blog Job… Exact cum ziceam. Asta daca devine obligatoriu 🙂 Altfel e foarte interesant si util, merita incercat.

Merita incercat doar ca o placere, o descoperire, o cunoastere, neconditionate in timp sau spatiu.

200137206-0012.jpg

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

4 Comments

  1. Andrei Rosca says:

    “Da, este un job pentru ca faci altora bine, tu obtinand niste beneficii.”

    In cazul asta, poate ca si viata e tot un job full-time. Facem altora bine si obtinem din asta beneficii, indiferent ca le vrem sau nu.

    Daca vezi bloggingul ca un job inseamna ca nu faci blogging, ci altceva.

  2. fatacuportocale says:

    da, ideea e sa nu vezi bloggingul ca pe un job… 🙂

  3. Danutz says:

    blog job rimeaza cu ceva. de fapt le diferentiaza o litera 😉

  4. mihai says:

    Pentru mine bloggingul este o modalitate de a face ceva creativ, de a-mi proiecta gandurile spre o societate care ofera prea putine sanse de a face ceva util. Problema este ca in curand, in ritmul acesta de dezintegrare a sistemului economic, din blogger provincial, voi ajunge blogger capsunar.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.