In ultimul timp de cate ori aud o definitie a unui obiect de studiu, aud ca ar fi arta si stiinta… Managementul e arta si stiinta de a conduce, Relatiile Publice sunt arta si stiinta de a obtine incredere, Medicina, Politica, IT-ul, la fel.

Este un truism sa spui asta, evident ca orice profesie este stiinta, pentru ca altfel nu ar fi profesie, pentru ca foloseste niste instrumente de lucru; este si arta pentru ca sunt implicati oameni care adauga personalitate in ceea ce fac.

Gatitul este arta si stiinta de a obtine fericire

O definitie luata la intamplare pe care sa incercam sa o argumentam.

Pare o definitie exagerata, mai ales ca include un cuvant care prin insasi natura sa poate fi considerat extrem, anume “obtine”. De parca fericirea ar fi un obiectiv spre care ne putem indrepta urmand o serie de pasi 🙂

Mai e si problema ca “fericirea” este definita altfel de fiecare. Pentru unii e o stare de bine acum si aici, pentru altii e un rezultat pozitiv al tuturor realizarilor din viata, samd.

Insa hai sa ne gandim un pic ce inseamna gatitul si ce importanta are pentru noi banalul act de a manca… 🙂

<Inca din Antichitate…>, fraza cu care incep toate expunerile ce vor sa convinga asupra unui subiect controversat, <s-a constatat>, la fel, un verb impersonal folosit ce vrea sa confere autoritate chiar daca nu aduce dovezi, <ca actul de a manca are o importanta deosebita>, remarcati “deosebita”, <in relationarea sociala a indivizilor>, de parca daca am spune “oameni” ar fi mai putin serios, si deci mai putin convingator.

<Probabil prima actiune a omului care s-a transformat intr-un ritual a fost actiunea de a manca. Mai intai in familie si apoi in societate, aceasta s-a cristalizat in jurul fiecarei nevoi umane. Conform piramidei lui Maslow, nevoile care sunt satisfacute sunt deopotriva cele fiziologice – trebuie sa mananci pentru a te mentine in viata, de securitate – cu referire la asigurarea sanatatii, de apartenenta – cu referire la socializare, de stima – cu referire la status si de autorealizare – atunci cand gusturile tale sunt o masura a faptului ca poti avea tot ce iti doresti. Iar pentru cei mai multi oameni, implinirea tuturor acestor nevoi inseamna fericire.>

<De asemenea, daca vom consulta parerea biochimistilor, vom afla ca atunci cand mancam, creierul nostru ne rasplateste eliberand hormoni ce provoaca placere. Asemenea sexului, sau poate mai mult decat atat, actul de a manca regleza functiile organismului si contribuie la realizarea unui metabolism echilibrat, deci la ceea ce simtim a fi fericire.>

<Din punct de vedere etico-religios, in spirit crestin, actul de a manca este de asemenea fundamental definitoriu pentru natura umana. Iisus Cristos si-a indemnat apostolii, intr-un moment cheie al existentei sale, nu intamplator “Cina” cea de Taina:

Si, mancand ei, a luat Iisus paine si binecuvantand, a frant si le-a dat lor si a zis: Luati, mancati, acesta este Trupul Meu. Si luand paharul, multumind, le-a dat si au baut din el toti. Si a zis lor: Acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa. Adevarat graiesc voua ca de acum nu voi mai bea din rodul vitei pana in ziua aceea cand il voi bea nou in imparatia lui Dumnezeu. Si dupa ce au cantat cantari de lauda, au iesit la Muntele Maslinilor.” (Marcu 14, 12-27)

Iar fericirea crestina se realizeaza prin credinta pana la contopire cu Dumnezeu.>

<Din punct de vedere psihologic, actul de a manca este o regresie a omului la stadiul intrauterin sau la stadiul de sugar cand acesta primea deplina ingrijire din partea mamei, cand i se oferea totala protectie si dragoste. Acela este momentul cel mai fericit din viata unui om, cand nu are de luat nici o decizie si orice ii este pus la dispozitie, nemijlocit.>

Si totusi pana acum nu am vorbit decat despre faptul ca actul de a manca ne aduce fericire, si nu actul de a gati… Nu trebuie sa gatim pentru a manca, se gaseste mereu cineva sa faca asta pentru noi.

Insa, nu vrem noi sa fim sursa fericirii noastre? Sau a celor din jur? Si de asemenea, nu ceea ce facem pentru a fi fericiti ne aduce cea mai mare satisfactie personala? Atunci si actul de a gati, ar trebui sa fie la fel de placut ca si rezultatul. Rezultatul care ne face pe noi fericiti si pe cei dragi cu care il impartasim.

Este intr-adevar o stiinta, pentru ca se bazeaza pe folosirea intr-un anume fel a unor ingrediente masurabile, se bazeaza si pe folosirea unor procedee specifice si, astfel, avem de a face cu resurse, proces si produs finit.

Este intr-adevar si o arta pentru ca imbina toate simturile intr-o armonie perfecta. Gustul, mirosul, vazul, pipaitul si chiar auzul se imbina ca intr-un dans ce elibereaza energii pozitive, ne relaxeaza si ne da pofta de viata. Putem fi creativi imbinand arome si culori, putem sa ne exprimam personalitatea.

Acum, ca ni s-a facut pofta de ceva bun si poate si de a prepara ceva deosebit care sa aduca fericire, nu putem incheia decat cu o reteta dulce… 🙂

Biscuiti cu mirodenii si ciocolata

Ingrediente: 250 ml sirop, 65 g zahar, 5 g bicarbonat, 1 lg. rom, 250 g faina, 50 g coaja de portocale glasata si tocata, 100 g migdale nedecojite si tocate, 1 lingurita scortisoara, coriandru, anason, cuisoare, ghimbir, 100 g zahar candel, 3 lg. lapte condensat, 100 g migdale tocate, 150 g ciocolata cu lapte, 150 g ciocolata alba, 40 g unt

Se incalzesc la foc mijlociu siropul si zaharul, dar nu se lasa sa fiarba. Se dizolva bicarbonatul in rom. Se amesteca faina cu coaja de portocala, cu mirodenii si migdale.
Se toarna siropul intr-un castron; se adauga bicarbonatul dizolvat si apoi, treptat, amestecul de faina. Se formeaza un rulou de aluat. Se infasoara in folie si se lasa sa stea la temperatura camerei 3-5 zile.
Se preincalzeste cuptorul (175°). Se inglobeaza in aluat zaharul candel. Se intinde pe planseta tapetata cu faina o foaie groasa de ½ cm. Se decupeaza dreptunghiuri de 3 x 6 cm si se aseaza pe o tava tapetata cu hartie de copt, la distanta de 2 cm unele de altele. Se ung cu lapte condensat si se incrusteaza migdalele tocate. Se coc 20-25 de minute; se lasa sa se raceasca.
Se topesc ciocolatele cu cate 20 g unt. Se glazureaza suprafata biscuitilor si se lasa sa se usuce pe hartie de copt.