Atunci cand incepi sa cunosti pe cineva incepi sa investesti grija, atentie, si atunci acea persoana devine unica prin faptul ca devine, intr-un fel, a ta. Poate stii ca mai sunt in lume o multime, cu care te-ai putea intelege la fel de bine, sau chiar mai bine, insa pe ea o simti cel mai aproape, in ea ai incredere.
Fiecare relatie pe care o avem este o forma de repetitie a familiei pe care am avut-o la parinti sau pe care vrem sa o aveam mai tarziu, cand noi vom fi parinti. Este o cautare a acelorasi sentimente pe care le-am dorit cand am fost copil sau pe care le dorim pentru copii nostri. Sentimente de siguranta, apreciere, incredere, iubire, tihna, bucurie, fericire.
Pentru unii oameni relatiile inseamna totul. Placerile de moment, ideile, oamenii dragi, sunt tot ce cred ca au nevoie pentru a fi fericiti. De aceea si investesc mult in ceilalti, cauta evenimente, jocuri, petreceri, discutii si calatorii. Daca i-ai intreba care este lucrul care le aduce cea mai mare satisfactie, vor zice ca este zambetul unui prieten atunci cand a primit din partea lor un cadou potrivit.
Sunt oameni care nu pot suporta singuratatea si nici nu ii inteleg pe altii cand o prefera. Vor sa faca cat mai multe lucruri si doar “impreuna”. Daca ar fi lasati ar cheltui bani numai pe cadouri pentru prieteni, petreceri si vacante. Acesti oameni traiesc de obicei intens, sunt optimisti, deschisi, le place sa daruiasca mult si se asteapta sa primeasca cel putin la fel.
Din pacate, fiind orientati numai spre exterior, se si sprijina pe ceilalti in toate problemele pe care le au negasind forta interioara sa le depaseasca, pentru ca de obicei nu s-au explorat indeajuns. Si astfel, lumea lor frumos construita, luminoasa si colorata se darama o data cu plecarea cuiva important.
Si asa cum orice dependenta este un viciu, si conferirea unei importante prea mari familiei, prietenilor, relatiilor in general poate constitui o problema pentru cineva. Uneori e bine sa te opresti din goana, sa vezi daca nu cumva alergi in contrasens. Sa te opresti si sa te descoperi, sa iti dai seama ca poti gasi si in tine forta necesara pentru a trece peste greutatile vietii, sau pur si simplu bucuria de a fi.
Prin urmare ceea ce conteaza sunt relatiile, grija pe care o impartasim sau pe care o primim de la cei dragi, dar sa nu uitam ca cea mai importanta persoana pentru noi suntem chiar noi si trebuie sa ne cunoastem si sa ne autodepasim pentru a deveni mai buni. Lucrurile apoi vor incepe sa decurga de la sine, iar noi vom gasi echilibru.
(Am intalnit si oameni pentru care ceea ce conteaza este doar propria persoana si uita cat de importante sunt relatiile, ei se afla la cealalta extrema. Despre ei am scris acum ceva timp aici )
Echilibru, sunt foarte de acord. Deşi sună plicticos şi învechit şi preţios, echilibrul chiar e bun în multe lucruri. 🙂
… sau yin yang.
Echilibrul este ceva strict personal . Daca s-ar gasi pe toate rafturile , am fi toti extrem de echilibrati , ceea ce nu e cazul
Interesanta poza….daca o privesti mai mult, realizezi ca acest echilibru se gaseste la fel de greu precum isi gaseste si pastreaza balerina acea postura…..Cu mari suferinte:(
foarte greu iti gasesti echilibru pe orice plan.important e sa ti l si mentii nu numai sa reusesti sa l ai .
Echilibru…cred ca asta este lucurul despre care as putea vorbi cel mai mult. Si nu pentru ca l-as fi mentinut ci pentru ca mereu am tanjit dupa el. Daca ma pricep la ceva atunci acelea sunt excesele. Cred ca mi-am pierdut de multa vreme controlul. Nu stiu daca incerc sa-l mai recapat, cred ca incerc sa-mi fac plutirea cat mai interesanta.
Jusqu’ici, tout va bien.
Mais l’important, c’est pas la chute.
C’est l’atterrissage…