Cat este de importanta frumusetea? 🙂 Stiu, s-a mai pus intrebarea asta de atatea ori, mai ales in antiteza cu inteligenta. Totusi, din ce am observat, frumusetii i se iarta mai mult. Prezinta un avantaj chiar in lupte duse pe alte terenuri decat cel al esteticii sau artei – pe tabla de sah, pe scena la o prezentare,  intr-o discutie despre literatura sau chiar o disputa aprinsa. Frumusetea te face sa zambesti si sa ierti mai repede. Este un subiect ce merita analizat mai indeaproape. (Sa fie grija speciei de a proteja exemplarele cele mai reusite? 🙂 )
Sunt oameni nu foarte inzestrati cu calitati evidente insa despre care spui ca sunt frumosi pentru ca emana o energie anume, radiaza, sunt carismatici. La polul opus sunt oameni de o frumusete perfecta care nu emana nicio energie, despre care nu poti spune ca sunt frumosi decat la prima vedere, apoi ii simti asa cum simti o statuie din muzeul figurilor de ceara. Sunt apoi oameni neinzestrati cu calitati evidente si nici macar subtile – oameni cu adevarati urati, care se victimizeaza, care urasc si te fac mereu sa te simti prost. Sau care nu emana nicio energie – cei care atunci cand sunt intr-un grup sunt invizibili.
Apoi, sunt oameni foarte frumosi care se poarta de parca nu si-ar da seama de asta. Emana o energie retinuta, moderata, modesta ce le scade din stralucirea frumusetii, pe care nu o pun in valoare. Iar in final, sunt oamenii foarte frumosi care sunt constienti de asta si sub diferite grade emana fascinatie. Au anumite gesturi care pun in valoare ceea ce au mai frumos – ochii, nasul, buzele, rasul, tenul, parul, sau alte diferite parti ale corpului. Nu pot face asta in mod continuu fiindca este obositor, insa atunci cand o fac, stralucesc incredibil de tare incat te pot face sa te pierzi, sa ametesti, sa nu te mai poti concentra.
Un exemplu pentru ultima categorie, care se cunoaste si pune in valoare ce are mai frumos – ochii, corpul. Stiu, e cunoscuta, mai mult sau mai putin placuta insa incercati sa-i urmariti gesturile si privirea 🙂
Si un exemplu pentru prima categorie. Steven Tyler nu este extraordinar de frumos 🙂 Insa emana o energie atat de puternica incat te fascineaza si cred ca in timp dupa ce ajungi sa-l cunosti, te poate face chiar sa-l iubesti nebuneste 🙂
Cred ca indiferent cat de frumos esti cel mai important este sa te cunosti. Astfel incat sa ajungi in prima sau ultima categorie, cele mai sincere, cele care te ajuta cel mai mult. Mai stiti exemple? 🙂
Mai stiu un exemplu: orice om care are disponibilitatea de se cunoaste pe sine cunoscandu-i pe ceilalti si observand frumusetea din ei. Si privirea atenta indreptata spre ceva sau cineva tot autocunoastere inseamna, pentru ca observi si filtrezi informatia in functie de conditionarile si credintele personale.
Randurile de culori diferite si potrivite sunt tare frumoase si vesele 🙂