Daca as fi un director de companie pasionat de ‘sailing‘, te-as compara cu prima iesire pe mare cu yahtul personal, imbracat intr-un tricou alb, cu un pulover albastru pe umeri.
Daca as fi o baroana celebra, care organizeaza petreceri acasa, te-as compara cu prezenta celor mai inalte personalitati si cele mai scumpe tartine cu caviar pe pat de somon fume si andive.
Daca as fi un tanar dezvoltator de aplicatii mobile, pasionat de telecomunicatii, te-as compara cu ultimul model de telefon oferit cadou de compania pentru care am dezvoltat un proiect de succes.
Daca as fi un trainer incepator, pasionat de cercetare in domeniul energiilor alternative, te-as compara cu aplauzele reprezentantilor companiilor petroliere in urma unei prezentari revolutionare.
Daca as fi o ‘fashionista’ pasionata de moda, stil si design vestimentar, te-as compara cu un out-fit Alexander McQueen, o pereche de pantofi Manolo Blahnik si o geanta Vuitton.
Daca as fi pasionata de plante si flori rare… Daca as fi pasionata de tatuaje, motociclete si ‘rideuri’ pe munte… Daca as fi pasionata de fitness, pisici albastre de Rusia, delicatese frantuzesti, rujuri, goblenuri, jocuri pe calculator, inteligenta artificiala, muzica clasica, programare neuro-lingvistica… te-as compara cu tot ce mi-ar aduce mai multa bucurie.
Am zarit lumina pe pamant
Si m-am nascut si eu
Sa vad ce mai faceti
Sanatosi? Voinici?
Cum o mai duceti cu fericirea?
Multumesc, nu-mi raspundeti.
Nu am timp de raspunsuri,
Abia daca am timp sa pun intrebari
Dar imi place aici.
E cald, e frumos,
Si atata lumina incat
Creste iarba.
Iar fata aceea, iata,
Se uita la mine cu sufletul…
Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.
O cafea neagra voi servi, totusi
Din mana ta.
Imi place ca tu stii s-o faci
Amara.
Asa ar arata coperta unui volum de poezii semnat George Chirila. Cine este George Chirila? Poet, membru al Uniunii Scriitorilor si actor la Teatrul National. Cand il intrebi insa ce profesie are va raspunde simplu: betiv.
Intalnirea a fost ca intr-un roman de Eliade. M-am urcat in tramvai si in sunetul monoton al rotilor pe sine, trecand de la frigul de afara la caldura molesitoare dinauntru, asezandu-ma in sfarsit pe un scaun, probabil am atipit… Atunci vocea harsaita a unui om in varsta ma trezeste brusc. “Domnisoara, faceti-mi si mie o poza!”. Atunci, fiindca eram cu mana pe aparat iar el parea bine-dispus si amabil, l-am incadrat si tac! i-am facut fotografia ce sta la baza copertei de mai sus… “Am iesit bine? Frumos?”. “Da”, raspund eu zambind “ati iesit mai tanar si mai frumos!”.
“Tanar…” sopteste el, in timp ce un suvoi mic de regret ii scapa din coltul ochiului stang si se prelinge pana la primul rid. “Imi trimiteti si mie poza? Va rog frumos. Uitati aici (scoate din buzunar o foaie mica impaturita pe care era scanat un buletin de membru) la Uniunea Scriitorilor – Calea Victoriei, nr. 133, biroul domnului Nicolae Manolescu. Scrieti pe plic Pentru George Chirila. Acesta este numele meu – George Chirila. Scriitor si actor la Teatrul National. De profesie betiv.” Si atunci remarc sticla de tarie desfacuta pe care o tinea in mana, pe jumatate goala deja.
Apoi incep mai multe povesti, spuse cu o voce frumoasa, lucrata, foarte clara care insa, din pacate, nu reusea sa urmeze sirul gandurilor amestecate. “Cand eram profesor in Moldova…”, “Va place Draga Olteanu-Matei?”, “Va invit la teatru, pe 13 februarie jucam…”
Urmeaza statia Moghioros. Conexiune cu 61, 62, 386… “Trebuie sa cobor. Multumesc! Poate o sa va trimit fotografia! La multi ani! Numai bine!”
Ajung acasa si caut numele lui pe Internet. Singurele rezultate sunt despre 1 carte scrisa de el, ce poate fi cumparata online de la cateva librarii. Nu va ingrijorati, nu sunt scumpe. Costa doar cativa lei. Si cati or mai fi ca el…
Acum mai putin de o ora am coborat la non-stop sa cumpar lapte pentru maine dimineata, cand m-am intors in fata usii de la scara blocului in care locuiesc, un batran astepta in pragul exterior. “Locuiti aici?”, “Nu, dar am avut o nevasta care a stat aici… candva, lasati-ma sa ma odihnesc inauntru, promit ca nu fac nici un deranj si maine dimineata plec. -Afara e frig, va rog!”.
Ceva diferit de privirea unui cersetor m’a induiosat si l’am lasat sa intre in scara. In lift mi-am amintit de expresia blanda pe care o avea, si timbrul vocii unui om citit. Chiar daca am observat ca mirosea a alcool m-am decis sa impart cu el din laptele cumparat si o felie de cozonac.
Am coborat la parter sa i le ofer, se intinsese pe trepte, m-a observat si imediat dupa a inceput sa bombane niste versuri din care cu greu mi-am dat seama ca recita un monolog din Richard al3lea, i-am inmanat mancarea si in semn de recunostinta mi-a multumit si mi-a intins mana impreuna cu recomandarea George Chirila, din pacate imediat s-a dezechilibrat si a varsat laptele…”imi pare rau, l-au vrut mortii”, a spus el, dupa care a adaugat “sunteti un om bun…eu sunt doar un betiv.
Aceasta a fost scurta mea intalnire cu epava unui sistem bolnav, in care poetul-actor rapus de cronica deprimare se ineaca in alcool si isi odihneste oasele in scara unui bloc la Gara de Nord.
La randul meu m-am gandit sa impartasesc mica istorisire dupa ce am cautat pe Internet si am gasit articolul semnat de tine despre George Chirila.
Tot citesc articole despre cat de enervante sunt bannerele, mai ales over-layerele (cele care se deschid peste pagina cand dai cu mouse-ul deasupra lor, sau care pur si simplu apar, depasind spatiul de 728×90 obisnuit) ori interstitialele (cele care apar in locul unei pagini cu un link “click aici pentru a accesa pagina dorita”), sperietoarele publicitatii online.
La evenimentele online se pomeneste cel putin o data de intruzivitatea bannerelor, iar dispute pe bloguri si social media pe acest subiect sunt foarte frecvente. La trainingul de publicitate online tinut de Doru Panaitescu (om cu experienta in media planning online) am invatat acelasi lucru – bannerele au rata de click mica si din ce in ce mai mica, oamenii de marketing si vanzari trebuie sa gaseasca alte modalitati de a vinde spatiu publicitar. Advertoriale, widgeturi, concursuri, campanii, jocuri, bannere targetate-creative-interactive sau orice alta metoda de a implica vizitatorul este buna, atata timp cat nu-l deranjezi cu bannere care nu-l intereseaza, mai ales cand il impiedica sa aiba parte de continutul pentru care a intrat pe site.
Ei bine si dupa toate aceste discutii, dupa tot feed-backul negativ pe care il dau atat oamenii care se pricep la online cat si vizitatorii obisnuiti, dupa consultarea statisticilor care arata rata mica de click pe bannerele obisnuite, sau timpul in care un om le priveste, clientii continua sa le ceara iar publisherii sa le vanda. M-am gandit la o comparatie:
Bannerele intruzive sunt Circ
Sa spunem ca ai o treaba foarte concreta. Spre exemplu sa te duci la un bancomat sa scoti bani. Stii unde e bancomatul, cunosti operatiunea: alegerea limbii, introducerea codului, alegerea sumei, cu chitanta sau fara. Ai nevoie de bani si te duci sa-i iei de acolo – nimic mai simplu. Timpul tau e limitat si ai nevoie de bani pentru ceva specific.
Ce te-ai face atunci cand ai ajunge in fata bancomatului un arlechin ar cadea in fara ta, confetti si stelute ar incepe sa sara, eventual ar mai incepe si o muzica sa cante, nu ai mai vedea bancomatul din cauza lor si nu ai fi lasat sa introduci cardul?
a) ai cauta butonul de inchidere si te vei enerva deoarece il vei gasi mai greu fiind integrat coloristic in componenta bannerului
b) te-ai enerva si ai pleca, cu gandul la a gasi alt bancomat
c) te-ai enerva si ai schimba banca la care ai cont
d) ai rade amuzat de culori si ai incerca sa vezi despre ce e vorba in tot circul ala
Tu ce ai alege? Ei bine, pot pune pariu ca cei mai multi aleg una din primele trei variante iar cine o alege pe ultima probabil nu a mai folosit niciodata un bancomat, sau nu a mai vazut circ in viata lui, sau citeste doar Tabloide unde este obisnuit cu circul. (Acum inlocuieste bancomatul cu un site, banii cu informatie si ai inteles despre ce e vorba) 🙂
Marketingul Inteligent e Magie
Am fost la Webstock si, pe langa organizarea exceptionala, Manafu a reusit sa ne mai faca o surpriza aducand doi magicieni pentru un moment special intr-o pauza. Â Intotdeauna mi-a placut sa observ oamenii deosebiti – care reusesc sa faca lucruri fascinante, cu succes. Acum ma uitam la cei doi magicieni. Amandoi frumusei, cu voce puternica, cu zambetul pe buze, cu incredere de sine, cu contact vizual puternic – Actori.
Ma gandeam ce fac magicienii de reusesc sa uimeasca asa de mult prin trucurile lor. Cred ca in primul rand au un puternic simt social, psihologic, isi dau seama de asteptarile oamenilor si se joaca cu ele. Â Care ar fi asemanarile cu Marketingul Inteligent? Pei ambele ‘discipline’ se bazeaza pe cercetare, vor sa ofere o experienta minunata consumatorului, il implica, sunt interactive, cer mereu feed-back, se joaca cu asteptarile, fascineaza si cuceresc.
In ambele cazuri pot fi voci care sa spuna despre Marketing cat si despre Magie ca ‘pacaleste’ insa cred ca efectul final este cel care conteaza. Indiferent de metodele folosite, daca cel care a stat pe scaun pleaca de acolo simtindu-se mai bine, atunci scopul a fost indeplinit. Iar cand este vorba de produse consumatorul nu poate fi pacalit. Daca nu ii place nu va mai cumpara. Astfel incat prima grija este sa faci un produs axceptional, sa te duci sa-l comunici celor care stii ca au nevoie de el si apoi sa faci… Magie 🙂
Ce diferentiaza Circul de Magie?
Ei bine in primul rand metoda. Circul este intruziv, opulent prin marime si culoare, enervant si irelevant. Magia, pe de alta parte este subtila, te cheama la ea, nu vine peste tine, te implica (doar daca vrei) si te fascineaza prin pasiune si curaj – pleci de acolo cu zambetul pe buze, eventual si dorinta de a te intoarce, in orice caz cu o poveste de spus.
Circul este la indemana, costa multi bani si returneaza putin, plus ca strica businessul pe termen lung (vezi varianta c) schimbi banca la care ai cont). Magia necesita creativitate, timp in care sa creezi ‘numerele’, returneaza mult, as spune exponential fiindca cei implicati povestesc mai departe si face bine businessului pe termen lung.
Este usor sa suflii in trompeta si sa arunci confetti. Este greu sa capeti dexteritate, insa merita inzecit. Cu orice ocazie voi sanctiona pe cei care folosesc Circul, voi folosi Magia si voi indemna si pe altii sa o foloseasca 🙂
Cool talented guy who sings, acts, shares wise thoughts, push-up exercises and motivation – he comes with a new video every week on something that one of his readers suggested. He always starts with this line: “What’s up world? It’s… Monday! Another day, another challenge!”. I think this is the way every Online campaign should follow:
I dream to run a dating company 🙂 Think about psichologists who are creating complex personality profiles for the clients, think about workshops on cooperations and communication, think about event organizers, editors who are putting together a magazine, online specialists who are doing reserch and counsel the clients on their social media profiles, think about the Love we can share 🙂