:)))))))) am ras cu lacrimi 🙂 Total Eclipse of the heart e una din melodiile mele preferate. Ce fac niste baieti geniali? Fac misto de videoclip pe muzica, cu versuri care se potrivesc perfect 🙂
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=lj-x9ygQEGA]
:)))))))) am ras cu lacrimi 🙂 Total Eclipse of the heart e una din melodiile mele preferate. Ce fac niste baieti geniali? Fac misto de videoclip pe muzica, cu versuri care se potrivesc perfect 🙂
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=lj-x9ygQEGA]
puteti sa va inscrieti pe invita.ro hai la joaca! 🙂
2. Daca tot se apropie 1 iunie, am facut un concurs cu carti ale copilariei 🙂 Succes! 🙂
“Copilăria… Cadoul pe care ni-l face Viaţa pentru ce vom avea de îndurat”, aşa spunea Horaţiu Mălăele amintindu-şi despre copilăria lui. Vă invităm acum şi pe voi să vă amintiţi de copilăria voastră şi cărţile care o făceau mai frumoasă – cu ocazia zilei de 1 iunie, noi vă vom oferi cadou cărţi de poveşti.
A castigat Alexander Rybak cu o melodie care trezeste toate simturile, care te face sa ramai cu gura cascata si ochii mari la cat e de dragut e baiatul asta, cum canta la vioara de parca se joaca cu ea, ce prezenta scenica are, ce voce frumoasa, ce cantec a compus… 🙂 Superb 🙂
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=y4D_hguWPQE&hl=en&fs=1&color1=0xe1600f&color2=0xfebd01&border=1]
Years ago, when I was younger I kinda liked a girl I knew She was mine and we were sweethearts That was then but then it's true Chorus I'm in love with a fairytale, even though it hurts 'Cause I don't care if I loose my mind I'm already cursed Every day we start a fighting Every night we fell in love No one else could make me sadder But no one else could lift me high above I don't know, what I was doing When suddenly, we fell apart Now a days, I cannot find her But when I do, we'll get a brand new start Chorus I'm in love with a fairytale, even though it hurts 'Cause I don't care, if I loose my mind I'm already cursed She's a fairytale yeah even though it hurts 'Cause I don't care, if I loose my mind I'm already cursed
Gasiti aici tot clasamentul Eurovision 2009
Fantezie scrisa pe aceasta melodie:
Iarna cerul e portocaliu, fragil si tandru
In ritmul ciocolatei ne sarutam sub el
Tadam tadam sub fulgi ce ne mangaie si ne inteapa
Tadam tadam sub mainile tale aspre, sub mainile mele mici.
Iarna cerul e portocaliu si are febra
Il poti atinge ca pe o frunte mare si calda
Ciocolata rade, nu-i pasa nici de cer, nici de sarutul nostru
Si noi dansam, ne mangaiem si ne imbolnavim.
Avem febra si senzatie de stranut dar ne sarutam
Ignoram ciocolata care curge prin noi
Cerul e portocaliu si zambeste, ne doreste insanatosire grabnica
Si el si noi vrem sa vina vara
Sa ne simtim trupurile, prin geci e mai dificil.
Sa fie vara sa ne strangem in brate sa alergam asa
Sa ne impiedicam la fiecare pas pana invatam sa facem pasii simultan
Sa alergam imbratisati aiurea prin oras, printre oameni si stalpi de beton
Sa nu facem nici o diferenta,
Tadam tadam imbratisati prin oras
De ciocolata am uitat
Ne-am facut bine, si cerul la fel
Mainile tale aspre, mainile mele mici.
Niciodata nu i-am inteles pe cei care se plangeau de Romania, de romani. Ziceam ca sunt fraieri – ca avem atatea lucruri frumoase, atatea calitati. Ziceam ca nu au voie sa se planga atata timp cat nu fac nimic sa schimbe lucrurile in bine. Am avut mereu incredere, ca doar trebuie sa mai treaca timp sa se mai schimbe oamenii – cei crescuti si educati in comunism, cu cei care au experienta altor tari pe care le-au vizitat, din sistemele carora au avut timp sa invete.
Acum, am o indoiala. Cred ca am descoperit esenta spiritului romanesc – indolenta, delasarea, desfraul. Tot ce are legatura cu dezordinea si indisciplina. Romanilor nu le place sa respecte reguli. Le place in schimb sa se distreze cu orice ocazie, iar pentru asta fac orice.
Dau mita, incearca sa ajunga “la o intelegere”, zic “merge si asa”, zic “o viata am de trait”, zic “nimanui nu-i place sa munceasca”. Si cel mai important – le place sa critice. Orice, doar sa demonstreze ca ei au dreptate. Am mai vazut si oameni care sunt impotriva interzicerii fumatului, chiar daca nu sunt fumatori. Really sad.
Traiesc in Bucuresti. Aici cele mai rele lucruri sunt: strazile, trotuarele – haotice, cu gropi. Cersetorii. Destul de multi angajati care nu stiu sa comunice, sau care incearca sa te fraiereasca nespunandu-ti toate informatiile de la inceput (la banci). Mai e praf si rezistenta la schimbare.
Prea multe masini – nesjustificate, deci poluare. Nesimtiti care arunca gunoaie pe strada, fumeaza pe strada. Nesimtiti in trafic si la colt de bloc. In rest e bine. Avem magazine care ne indeamna sa cumparam cat mai mult. Avem viata culturala – asta e singurul lucru care ma face sa nu vreau sa plec in alt oras. Imi place cultura romana.
Astea au fost parerile mele. Merg pe strada cu ochii in jos si imi imaginez ca merg pe o strada dreapta, perfecta, inconjurata de verdeata, oameni calmi, aer curat.
Puteti citi si parerile de mai jos, sa plangeti. Si poate sa incepeti sa schimbati ceva – nu in general, ci in voi, pe modelul “be the change you want to see” – daca fiecare am fi mai buni si ii vom influenta si pe ceilalti, ar fi minunat 🙂
BUCHAREST, Romania — Alina Lungu, 30, said she did everything necessary to ensure a healthy pregnancy in Romania: she ate organic food, swam daily and bribed her gynecologist with an extra $255 in cash, paid in monthly installments handed over discreetly in white envelopes.
She paid a nurse about $32 extra to guarantee an epidural and even gave about $13 to the orderly to make sure he did not drop the stretcher.
But on the day of her delivery, she said, her gynecologist never arrived. Twelve hours into labor, she was left alone in her room for an hour. A doctor finally appeared and found that the umbilical cord was wrapped twice around her baby’s neck and had nearly suffocated him. He was born blind and deaf and is severely brain damaged.
Now, Alina and her husband, Ionut, despair that the bribes they paid were not enough to prevent the negligence that they say harmed their son, Sebastian. “Doctors are so used to getting bribes in Romania that you now have to pay more in order to even get their attention,” she said.
Romania, a poor Balkan country of 22 million that joined the European Union two years ago, is struggling to shed a culture of corruption that was honed during decades of Communism, when Romanians endured long lines just to get basics like eggs and milk and used bribes to acquire scarce products and services.
Douglas Whitehead, ciclist amator care va parcurge 9.600 de kilometri, timp de nouă luni, până în New Delhi, a poposit recent şi în România în drum spre destinaţie. Primele sale impresii nu au fost însă favorabile, scrie el pe ediţia online a publicaţiei britanice The Telegraph, care îi găzduieşte jurnalul aventuros.
Fabrici pustii şi femei rome în Mercedesuri nou-nouţe
“Şoseaua care dă în oraşul de graniţă Drobeta-Turnu Severin era aliniată cu fabrici pustii, probabil moştenirile vreunui plan cincinal al erei comuniste”, scrie ciclistul, surprins de blocurile şi magazinele zdrenţăroase din oraşul dunărean şi de o femeie care îşi apăra câinele de un grup de canini vagabonzi, în care arunca cu pietre.
Totuşi, chiar dacă nu îşi va trece Drobeta-Turnu Severin în planurile de vacanţă, Douglas Whitehead a găsit şi lucruri mai impresionante decât în multe centre de oraş din ţara natală: o piaţă înfrunzită şi o fântână cu o statuie rotitoare, luminată noaptea în culori variate, ridicate chiar în inima oraşului.
Britanicul a observat că, laolaltă cu alţi est-europeni, românii împărtăşesc o pasiune pentru îngheţată şi că şcolăriţele în pas cu moda, îmbrăcate în tricouri strălucitoare, îşi folosesc cu entuziasm telefoanele mobil, pentru a-şi face poze între ele.
Sigur ca avem si initiative bune, sa nu uitam 🙂 Dar sa incercam sa le rezolvam si pe cele de mai sus. Din interior.
Avem reguli pentru orice: in circulatie, legislatie, conversatie, bune maniere, buna practica, protectia muncii, etc. Avem regulamente si coduri. Toate ne ajuta sa ne indreptam natura de oameni ce-tind-sa-o-ia-pe-campii, agresivi, egoisti si imprevizibili. Toate ne ajuta sa devenim civilizati. Sa traim in societatea care, sa recunoastem, ne aduce atatea beneficii. Totusi, oamenilor in continuare le place sa sfideze regulile. Se simt mai importanti, deosebiti, mai cu mot si mai cei-mai-de-seama-dintre-semeni cand fac asta 🙂
Regulile, mai ales cele dinspre inceputuri, pe vremea regilor, imparatilor si faraonilor, erau facute sa separe sacrul de profan – sa inspire mister, “dumnezeire” catre anumite practici. Trebuia sa urmezi ritualuri al caror inteles nu-l pricepeai, pentru a simti o forta mai presus de tine ce te facea supus. Pentru a te bucura de “har” si “taina”. Asa era si sunt acum regulile bisericesti, ale diferitelor culte si secte, asa sunt la o scara mai mica si cele din interiorul unor organizatii.
Regulile sunt facute sa te faca supus. Sa constientizezi unde ti-e locul, sa iti cunosti limitele. Sa te modeleze. Si asta pentru binele tau. Patul lui Procust. Idealul grecesc de frumusete. Omul vitruvian.
Oamenii sunt destul de slabi daca stai sa te gandesti. Se inchina unor zei launtrici destul de meschini. Marele zeu Orgoliul. Zeitele Frica si Placerea. Zei care ne fac sa fim slabi, contradictorii, sau ambitiosi, puternici, atunci cand ne alegem un scop.
Regulile sunt facute sa ne pazeasca de noi, sa nu ne facem rau, si sa nu facem rau celor din jur. De aceea de cand ne nastem parintii ne interzic lucruri, apoi profesorii, legile scrise, nescrise, etc. Iar pe langa asta, regulile ne fac viata mai frumoasa trasand linii despartitoare intre sacru si profan, cum ziceam. Intre magie si praf.
Cel mai bine sunt evidentiate regulile in povesti si basme. Da da 🙂 Acolo unde pe intelesul copiilor se afla marile adevaruri ale vietii, desi de multe ori ale unei vieti ideale. Ma refer la finalul fericit – care nu se intampla sau nu, fiindca noi facem sa se intample lucrurile. Finalul fericit e doar o consecinta. Revenind, in povesti sunt cel mai bine evidentiate regulile. Daca nu le urmezi, se rupe vraja si nu mai ajungi fericit la final 🙂
E greu sa urmezi regulile. Uneori e al naibii de greu. Uneori nu le cunosti, nu stii ce trebuia sa respecti, desi asta se intampla foarte rar, de cele mai multe ori este doar o scuza ca nu stiai. Iar cand se intampla, macar simti ca ceva trebuia sa faci si poti intreba. Trebuie sa urmezi regulile. Trebuie sa ai rabdare, fiindca ce urmeaza este finalul fericit. Orfeu a pierdut-o pe Euridice, care a ajuns in Infern. A coborat pentru ea, l-a impresionat pe Hades cu cantul lui si a reusit sa o ia cu el inapoi. Pe drumul de intoarcere insa, regula era sa nu se uite inapoi, sa o vada daca il urmeaza, altfel o va pierde pentru totdeauna. Iar el ce a facut? Nu a rezistat pana la sfarsit, s-a intors sa vada daca e in spatele lui si… finalul fericit s-a dus o daca cu ea. In infern.
Harap-alb nu a ascultat povata de a nu sta de vorba cu omul span, totusi el asta a facut si a avut apoi de suferit. Mai stiti exemple? In fiecare poveste, in fiecare basm, in fiecare carte chiar sau experienta de viata avem pe cineva care daca nu respecta regulile pierde, sau pe cineva care daca a respectat regulile a castigat. Uneori nici nu au stiut ca daca le vor respecta vor deveni invingatori, insa au avut incredere. Pe de alta parte, mai sunt si cei care au stabilit reguli. Cei care au facut sa se intample finalul fericit. Oameni intelepti 🙂
Deci, sa avem rabdare si sa respectam regulile zic 🙂 Sau sa le scriem noi daca avem destula putere. Chiar daca arata asa: