“Pe o scara de la 1 la 10. De cat este durerea pe care o simti?”

“De 8. Este mereu de 8…” (Grey’s Anatomy)

Un om care simte o durere puternica, de mult timp, constanta, are ca unic scop vindecarea. Iar pana atunci, supravietuirea in conditiile date. Fie ca este o durere fizica sau sufleteasca, simtind-o in fiecare moment si constientizand faptul ca ii afecteaza viata, tot ce vrea este ca ea sa se termine. Viata sa nu-i mai fie influentata negativ, sa fie liber, sa se poata bucura de lucrurile bune sau macar sa poata suferi din alte motive.

Durerea fizica sta la baza piramidei nevoilor – este prima pe lista lucrurilor de rezolvat. Este dupa cum am zis, si cea care iti da un scop in fiecare zi. Chiar daca el nu e unul ne-mai-pomenit, acela de a ajunge la zero. La Nedurere.

Starea de Nedurere este mai importanta chiar decat starea de Placere. Fiindca este foarte aproape de Durerea pe care ai simtit-o, la care nu vrei sa te mai intorci. Este mai mare diferenta dintre Durere si Nedurere decat dintre Nedurere si Placere.

Starea de Nedurere este cea mai placuta, daca putem spune asta, mai placuta decat Placerea. Asa e de fiecare data dupa ce pierdem ceva si regasim. Se stie ca oamenii nu stiu sa aprecieze ce au pana nu pierd. Nu stii sa te bucuri cu adevarat de viata pana nu te imbolnavesti, pana nu esti mai aproape de a nu fi. Daca ai norocul sa revii la sanatate si viata, atunci te bucuri si de faptul ca poti merge, pe strada, ca poti auzi oamenii pe langa care treci, poti simti mirosul de paine de la magazinul din colt, poti vedea cerul si poti alerga daca asta vrei. Poti zambi. Este o stare minunata.

Totusi, ce te faci apoi, dupa ce te bucuri de Nedurere? Ai trait atata timp cu un scop precis – vindecarea, iar acum el nu mai e. Nu mai ai niciun scop precis. Toate cele din viata sunt destul de complicate si diverse ca sa te lase sa-ti gasesti printre ele ceva precis -cand e vorba de profesie, de prieteni, cati dintre voi ar putea sa stie clar si limpede unde vor sa ajunga?

Ai bineinteles scopuri mai mici, momentane, insa unul cap de lista mai greu de gasit. Sau trebuie sa fi o persoana foarte hotarata si increzatoare. Sa zici “vreau sa ajung ministrul educatiei si cercetarii”. Sa zici “vreau sa ajung sa am firma mea, sa nu mai trebuiasca sa fiu niciodata angajat”. Sa zici “vreau sa merg in fiecare an intre 1-20 iunie sa vizitez cate o tara a lumii”. Scopuri din acestea, pe care insa le poti schimba oricand…

Un scop precis atunci cand simti Nedurerea este sa vrei sa pastrezi lucrurile asa. Sa nu te mai intorci niciodata la Durere. Ai zice ca ai putea sa-ti doresti Placerea si asta sa fie scopul tau. Insa nu poti. Te-ai simti arogant si nerecunoscator. Abia ai inteles importanta lucrurilor simple. Vrei deci, sa ramai unde esti si sa nu te mai intorci niciodata inapoi.

Dar daca se intampla? Oricand se poate intr-un fel sau altul sa te intorci la Durere. Asa ca, daca am avut norocul sa pierdem, sa ne dam seama de adevarata importanta, apoi sa recastigam, cred ca nu trebuie sa mai cautam nimic. Avem totul. Sa ne bucuram de el pana nu fuge 🙂 Iar scopul mare, motivatia pentru care ne canalizam intreaga fiinta, mai poate astepta. Sau il putem inlocui cu mai multe scopuri mici, provizorii. Un scop mare, va aparea el. Mereu apare.

Voi ati simtit Nedurerea vreodata? 🙂

Cand o sa am timp sa citesc Gogol, Pushkin, Dostoievski? Cand o sa am timp sa citesc opera lui Balzac, poeziile lui Esenin, cand o sa am timp sa citesc Razboi si Pace, Ulise, romanele mari?

Cand o sa am timp sa invat pentru admitere si sa intru la facultatea de medicina, sa invat 5 ani apoi sa ajung rezidenta intr-un spital din Cluj? Cand o sa am timp sa invat spaniola si sa ma mut in Barcelona?

Cand o sa am timp sa vizitez zidul Berlinului, marele zid cinezesc si zidul plangerii din Ierusalim? Cand o sa am timp sa merg la carnavalul de la Rio, la carnavalul de la Venetia sau la cel din Germania unde se arunca cu dulciuri pe strada? 🙂

Cand o sa am timp sa invat photoshop, html, php, sau java? Cand o sa am timp sa invat la chitara toate cantecele care imi plac? Sa scriu o carte de povesti pentru copii, o carte cu talc pentru tineri si o carte “motivationala” pentru batrani?

Cand o sa invat pedagogie, o sa ma fac asistent universitar, apoi profesor, cand o sa am timp sa fac o lucrare de doctorat de nota 10 in urma careia sa devin doctor in stiintele comunicarii, specializat pe comunicarea motivationala? Cand o sa am timp sa devin profesor si psihoterapeut? Cand o sa am timp sa devin foarte credincioasa, sa merg si sa locuiesc la o manastire? 🙂

Cand o sa am timp pentru toate astea?

Probabil ca nu voi avea timp decat pentru putine dintre ele, sau niciuna. Voi face insa alte lucruri, pe care nu le-am amintit aici. Viata este despre alegerile pe care le facem. Deci si despre renuntare. Iar desi perioada in care putem face lucrurile pe care le vrem este limitata, sa nu uitam ca timpul este in mainile noastre. Timpul este flexibil. Are tendinta sa se contracte, insa in puterea noastra sta sa-l dilatam cat mai mult. Fiind calmi si linistiti, facand lucrurile in ordine si in functie de prioritati. Atunci vom putea face cat mai multe din cele pe care ni le propunem.

Hm, cu ce sa incep? 🙂

Mi-am gasit model 🙂 Imi place foarte mult de ea.

Cateva lucruri despre ea: wikipedia si muzica pe care o canta: deezer

Semanam putin la corp, la zambet, ne place chitara si acelasi gen de barbati 🙂

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=cNqTH3mb314&hl=en&fs=1&color1=0xe1600f&color2=0xfebd01&border=1]

Libertate…

– cand dau drumul la www.deezer.com, dupa ce am ales albumul Variete Francais, imi pun castile albe si lucrez, la birou, mai bine 🙂

– cand scriu un post pe blog

– cand plec singura undeva cu masina, cu muzica care imi place

– cand imi reuseste o colaborare la care am lucrat, o campanie, etc.

– cand merg intr-un parc cu bicicleta, alaturi de cativa prieteni, sau cand ne jucam pe iarba cu mingea, badminton, etc

– cand am invatat o melodie la chitara si pot sa o cant cap-coada fara sa ma incurc – prea mult 🙂

– cand ma plimb intr-un oras din alta tara, pe stradute, vizitand librarii si alimentare 🙂

– cand merg la plaja singura, doar cu geanta, rogojina, sticla cu apa, cateva fructe, sticksuri si o carte, pe mine doar costumul de baie, un sal usor si lung, o crema de protectie si ochelari de soare

– cand plec cu trenul  spre undeva unde sunt asteptata de prieteni si oameni calzi. am cu mine cateva hainute, apa, chestii de rontait si doua carti: una de literatura si una de marketing

– cand ma intalnesc cu cele mai bune prietene la un ceai, povestim, radem mult si vrem ca seara sa nu se mai termine

– cand sunt doar cu cineva anume, cu care vreau sa fiu, suntem doar noi si nu mai avem nevoie de nimic, putem doar sa stam si eventual sa palavragim

– cand imi organizez ziua de nastere singura si ma ocup de tot, iar la final toata lumea s-a simtit bine si am avut o seara perfecta

– cand iau bilete de avion si zbor 🙂

– …

Voi cand va simtiti liberi? 🙂

La multi ani si altor Georgieni si Georgiene, aceste specii ciudate de fiinte cu potential ludic 😛

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Mdzig-rNGWU]