Gia Codrescu

despre comunicare, cunoastere, curaj

Puterea Zambetului

Written By: fatacuportocale - Oct• 05•08

Zambim de jos si din picioare
Zambim la pasari calatoare
Zambim din plin si din placere
Zambim a vuiet si-a tacere

Zambim si cald, zambim si rece
Zambim si fara sa stim “de ce”
Zambim la cei ce ii iubim
Zambim, si nu ne mai ferim

Zambim pe rand si toti de-odata
Zambim si dupa berea toata
Zambim in loc sa ne impungem
Zambim, in loc sa plangem

Zambim acum si peste-o clipa
Zambim fara sa ne fie frica
Zambim din pura pasiune
Zambim, si totul ne surade

Zambim a bine sau a greu
Zambim si daca nu avem un leu
Zambim ca sa ne ridicam
Zambim, si nu ne mai plecam

Zambim din coltul nostru-ascuns
Zambim din centrul de nepatruns
Zambim de jos si de deasupra
Zambim, si indulcim cucuta

De ce zambim ? 🙂

(Luni, 06.10.2008, orele 20:00-20:50, Radio Lynx, Emisiunea Empower, Puterea Zambetului, Invitata speciala – Gia Codrescu) 🙂

 

Toamna

Written By: fatacuportocale - Oct• 01•08

Toamna am impresia ca, de fapt, chiar daca temperatura scade, totul se incalzeste. Culorile reci ale frunzelor se imblanzesc, in galben si rosu, se fac mai moi si mai fine. Apar fructe, rosii neaparat – macese si coarne. Peste tot lumea mananca struguri, care si ei sunt galbeni sau de un violet cald.

Apar hainute mai groase in care te incalzesti. Eu cel putin abia astept sa apara hainutele fiindca asa e mai usor sa imbratisezi oamenii fara sa para ciudat – vara sunt prea putine haine si se poate interpreta 🙂

Acum poti bea si ceai fierbinte, nu racit cu cuburi de gheata cum cereai inainte si nu-ti potolea setea. Poti bea ceai adevarat, care sa te abureasca cu aroma lui, sa te cucereasca, sa te emotioneze pana transpiri si o picatura ti se prelinge tremurand pe frunte, mainile devenind umede si ele.

Poti bea un strop de alcool, cazut in ceasca de ceai, de cafea, sau in paharul de suc, fara sa te ametesti prea tare la contactul cu soarele care acum e mai permisiv. Nu te mai bate la cap cum facea in vara. Un strop de alcool care sa te incalzeasca si sa iti doresti atingeri.

Toamna poti pleca cu masina departe, spre munti, lasand in urma orasul de care te-ai plictisit toata vara, care te-a sufocat. Poti merge sa respiri aer curat si tare, sa te linistesti vazand copaci colorati in culori calde, sa auzi vantul prin frunze, ca in surdina, sa simti cum te taie la mana un rausor rece, special ca sa simti mai multa caldura atunci cand scoti mana din el.

Poti merge la o cabanuta, sa mananci mamaliguta calda, fierbinte, aburinda, care sa iti lase gura apa, sa bei lapte cald, sa tii o mana calda in mana ta.

Si sa dormi mult, in paturi groase si imbratisat.

Cristalizarea Relatiilor

Written By: fatacuportocale - Sep• 25•08

Fiecare om, de-a lungul vietii, trece prin mai multe relatii sau ia contact cu ele prin intermediul cunostintelor sau a prietenilor. Fiecare din aceste relatii apoi, ii modifica viziunea asupra Relatiei care i se pare reala (formata din elemente comune ale tuturor relatiilor pe care le-a cunoscut pana atunci) si, in functie de aceasta, pe cea dezirabila la care crede sau nu sa se poate ajunge. De obicei va renunta sa creada, daca experientele de pana atunci au fost neplacute si va mai avea speranta, daca a avut parte si de lucruri bune.

Sa ne gandim un pic la toate relatiile pe care le-am avut. Fie ele de o noapte, o luna sau un an. Sa ne gandim si la relatiile din jurul nostru, cele pe care le-am vazut mai indeaproape manifestandu-se, cele care poate chiar ne-au influentat direct, sau cele pe care doar le-am observat de la distanta. Toate aceste relatii, in timp, ne-au format o viziune asupra Relatiei, cum spuneam, si a modului in care ne raportam acum, si de acum inainte, la ea.

Fiindca am spus ca o relatie este si cea de o zi, si cea de un an, asa cum o consider, fiindca inseamna o legatura, chiar daca mai subtire sau mai puternica, cred ca incepe de la primul sarut si se termina dupa acea discutie cand unul dintre parteneri ia decizia ca totul sa se termine. Daca apoi se impaca putem spune ca ea s-a continuat, desi e mai complicat in acele cazuri, fiindca impacarea poate veni si dupa mult timp. Oricum, consideram a fi o relatie de la primul sarut si pana la ultima decizie.

Cristalizare, decristalizare, recristalizare

Cand ma gandesc la o relatie, o vizualizez cam asa: o inima (evident, fiindca sunt fata) in care se cristalizeaza ceva 🙂 Cum sunt cristalele de gheata. Se formeaza retele, increngaturi care incet-incet ocupa mai mult spatiu, se intrepatrund mai complicat, pe masura ce partenerii se apropie mai mult, trec prin diverse intamplari impreuna, trece si timp. Iar apoi, cand relatia s-a terminat, acel ceva care s-a cristalizat mai ramane un timp, increngaturile disparand incet, pe rand, ramanand doar cele mai bine consolidate care vor fi acele lucruri care nu vor disparea niciodata. Fie ca va fi vorba de gesturi, ganduri, moduri de a vedea lumea pe care le-am preluat, le-am asimilat de la celalalt, fie amintiri.

Acum, atunci cand terminam o relatie si incepem alta, in aceeasi.. inima 🙂 va incepe sa se cristalizeze altceva. Iar acest lucru, daca se face intr-un sens bun, va determina vechile structuri sa se rupa mai repede, sa fie inlocuite. Asa ca uitam de cel cu care am fost inainte pentru a ne implica in ceva nou.

Cam asta cu relatiile prin care am trecut. Am spus ca fiecare lasa ceva, unele ceva mai important, o frantura de material cristalizat mai puternica, mai adanca in inima noastra, altele doar niste firicele care chiar s-ar putea rupe de tot, uitand ca am avut relatia care le-a determinat. Iar toate aceste franturi de structura ramase, impreuna, formeaza trecutul nostru afectiv si determina viziunea asupra relatiilor si modul in care ne comportam acum. Ele si relatiile din jur.

Asa, acum, ca ne-am gandit un pic la toate relatiile pe care le-am avut, la ce ne-au lasat ele. Ca ne-am gandit si la relatiile pe care le-am avut in jur, care este pozitia noastra fata de o Relatie? Cred ca este util sa stim toate acestea pentru a nu ne resemna in primul rand. Sa fim constienti ca totul are o cauza, data de experienta, care putea fi alta pana la urma. Si in al doilea rand, pentru a putea avea acum o relatie cat mai frumoasa, cat mai detasata fata de tot ce am cunoscut.

Din experienta mea, am ajuns la concluzia ca: ne putem potrivi cu foarte multi oameni – stil de viata, preferinte, mod de a gandi, atractie, etc. Insa pentru a fi impreuna, pentru a deveni un cuplu, este nevoie de trei lucruri: 1. sa considere si cealalta persoana ca exista potrivire; 2. sa fie dispus sa aiba o relatie (sa poata si sa vrea); 3. sa treaca timp, sa se intample lucruri, sa investeasca amandoi grija si afectiune pentru a se crea acele legaturi, a se cristaliza iubirea… 🙂 Atunci vor deveni unici unul pentru celalalt si zic eu, fericiti 🙂

Voi la ce concluzii ati ajuns?

Totalitarismul

Written By: fatacuportocale - Sep• 22•08

“Oamenii sunt interesaţi de furnici deoarece cred că acestea au ajuns să creeze un sistem totalitar reuşit. Este adevărat că din afară ai impresia că în furnicar toată lumea munceşte, toată lumea e ascultătoare, toată lumea e gata să se sacrifice, toată lumea e la fel. Şi, deocamdată, toate sistemele totalitare ale oamenilor au eşuat…

Aşa că s-a mers cu gândul la copierea insectei sociale (oare emblema lui Napoleon nu era albina?). Feromonul care inundă furnicarul cu o informaţie globală este televiziunea planetară de azi. Omul crede că oferind tuturor ceea ce consideră a fi mai bun, se va ajunge într-o zi la o omenire perfectă.

Nu acesta este însă sensul lucrurilor.

Natura, să nu-i fie cu supărare domnului Darwin, nu evoluează spre supremaţia celor mai buni (de altfel, după care criterii?)

Natura îşi extrage forţa din diversitate. Are nevoie de buni, de răi, de nebuni, de disperaţi, de sportivi, de infirmi, de cocoşaţi, de handicapaţi, de veseli, de trişti, de inteligenţi, de imbecili, de egoişti, de generoşi, de mici, de mari, de negri, de galbeni, de piei-roşii, de albi… Are nevoie de toate religiile, toate filozofiile, toate fanatismele, toate înţelep­ciunile… Singura primejdie e ca una din aceste categorii să nu fie eliminată de o alta.

S-a văzul cum lanurile de porumb, artificial concepute de om şi formate din fraţii gemeni ai celui mai bun ştiulete (cel care are nevoie de mai puţină apă, cel care rezistă mai bine la îngheţ, cel care dă boabele cele mai frumoase) piereau brusc la cea mai uşoară maladie. În timp ce câmpurile de porumb sălbatic, formate din mai multe soiuri diferite, fiecare având specificitatea, punctele slabe şi anomaliile lui, reuşeau totdeauna să supravieţuiască epidemiilor.

Natura urăşte uniformitatea şi iubeşte diversitatea. Poate că în asta şi constă geniul ei.”

EDMOND WELLS,

Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute.

Lumile din jur

Written By: fatacuportocale - Sep• 10•08

De-a lungul vietii, am intalnit si cunoscut multi oameni, foarte diferiti 🙂

Iar acum, uitandu-ma in urma si in jurul meu, mi se pare amuzant cum ei se grupeaza in lumi bine conturate, cu ordine interioara proprie si reguli specifice, lumi ce par a se respinge una pe cealalta. Fiecare dintr-o anumita lume se uita cu o spranceana ridicata la cei din celelalte, neintelegandu-i si de cele mai multe ori nici acceptandu-i.

Sa enumar cateva pe care le-am observat si intalnit mai des, intr-o ordine aleatoare.

Lumea rockerilor

Se imbraca in negru, tricouri cu formatii, bratari, lanturi de lemn sau metal, piele, merg la concerte, in baruri cu muzica rock, la terase, beau bere, fumeaza, sunt visatori, amuzanti uneori, alteori teribilisti, merg la festivaluri, le plac cultura si artele.

Pot fi meditativi, timizi, sau foarte senzuali si deschisi. Le plac situatiile extreme, merg pe munte iarna, se arunca in relatii prapastioase. Le place mult muzica, chitara, uneori cantarile, iesirile cu cortul. Pot trece de la stari de deprimare la stari de extaz. Nu sunt pretentiosi in legatura cu mediul din jur, nu au nevoie de prea multe lucruri. Doar de muzica si activitati diverse, palpitante.

Lumea corporatistilor

Au un job solicitant, de obicei le place ce fac si sunt dedicati. Totul se invarte in jurul serviciului, a banilor, a planificarii calatoriilor. Ies in oras in locuri mai selecte, cu muzica noua, beau cocteiluri si mananca mancaruri usoare.

Sunt destul de duplicitari cu ceilalti, neavand incredere in ei, discuta doar anumite subiecte cu fiecare om in parte. Sunt individualisti, chiar si intr-o relatie de dragoste. Pot fi adaptabili si prietenosi, dar si rigizi si cu principii. Sunt de obicei familisti, au relatii de durata, cautandu-le pe cele cu cat mai putine complicatii.

Lumea oamenilor care beau ceai

Sunt oameni carora le place sa iasa cu prietenii la o ceainarie. Le place sa citeasca, sa mearga la evenimente culturale, la film, sa se plimbe in parc, sa faca fotografii, sa invete din tot ce le ofera viata, sa cunoasca oameni, sa mearga sa viziteze cat mai multe locuri – castele, manastiri, in diverse orase si tari.

Sunt deschisi discutiilor cu oameni noi si se imprietenesc repede. Uneori sunt considerati naivi, datorita faptului ca sunt foarte optimisti. Le place sa se exprime si sa traiasca, muzica veche sau folk. Le place sa faca lucruri spontane, fanteziste, sa gateasca ceva sau sa organizeze evenimente.

Lumea oamenilor suparati

Sunt anumiti oameni, care indiferent ce fac atrag nenorociri. Pierd lucruri, bani, fac accidente, intalnesc numaioameni care se poarta urat cu ei. Sunt intr-un cerc vicios al neincrederi: au impresia ca totul este impotriva lor si chiar asa se intampla apoi, iar ei cred cu mai multa tarie in asta.

Si asa ajung sa catalogheze repede oamenii, sa ii subaprecieze, sa ii respinga, ceea ce determina si respingerea lor de catre ei. Sunt oameni din ce in ce mai frustrati pe masura ce timpul trece si se arunca apoi si mai adanc in intuneric, in loc sa se ridice, sa invete sa accepte, sa nu mai fie aroganti – li se pare ca ei sunt singurii are gandesc bine.

Lumea oamenilor care ard

Sunt oameni foarte sociabili care au multe calitati si multa energie. Astfel ca incep sa exagereze. Merg in fiecare seara la petreceri sau in fiecare weekend la munte. Stau de-a lungul vietii de vorba cu foarte multi oameni asa ca incep sa-i cunoasca foarte bine, avand impresia apoi ca pot cunoaste pe cineva nou repede si ca ii pot spune exact ce vrea sa auda.

Devin si ei duplicitari, isi ascund bine latura sensibila parand mereu dezinvolti si detasati. Sunt oameni care de multe ori nu dorm, fac excese, nebunii, se consuma fara rost. Avand multe experiente poate ca incearca sa caute lucruri deosebite si atunci intra intr-un cerc vicios al freneziei.

Lumea oamenilor care asculta muzica de petrecere

Sunt oameni crescuti intr-un mediu nu foarte bogat, poate fara grija parintilor si placerea de a citi, de a invata, de a merge la scoala. In lumea lor lucrurile sunt un pic triste. Femeile sunt vazute ca femei si barbatii ca simpli barbati. Se cheltuie multi bani pe imagine, pe masini, discoteci, bauturi, imbracaminte.

Femeile sufera din cauza barbatilor care se considera superiori, care de obicei inseala, sau chiar le bat. Gelozia este o constanta a fiecarei relatii, cei doi innebunindu-se reciproc cu telefoane si certuri. Placerea fizica este pe primul loc, iar discutiile se invart in jurul prietenilor si noilor achizitii. Au o parere proasta despre Romania.

Lumea celor ce le place sa fie la moda

Sunt adolescenti de obicei, pentru moda medie, insa si persoane mai in varsta, pentru moda premium. Sunt mereu la curent cu ultimele tendinte, le place sa colinde magazinele, sa iasa in localuri selecte, la restaurant, sa mearga la mare, sa stea la hotel, sa mearga la petreceri unde sa flirteze si pentru care sa se imbrace cat mai scump.

Beau bauturi fine si tari. Citesc presa de scandal, se uita la televizor, la emisiuni, sunt interesati de vedete si vor sa devina si ei, daca nu sunt deja. Pot fi amuzanti sau foarte cu nasul pe sus. Sunt adaptabili si deshisi discutiilor, desi de multe ori superficiale. Asculta melodii cat mai noi si merg destul de des in mall la un film.

Cam acestea ar fi lumile pe care le-am observat cel mai des in jurul meu. Sunt sigura ca mai sunt si altele, la fel de bine conturate si cu reguli proprii. Sunt sigura ca sunt si oameni care se regasesc in mai multe lumi, insa in mare parte pot fi mai apropiati de una sau de alta.

Am invatat sa le inteleg pe toate, care sunt cauzele pentru care acei oameni au devenit asa, apartenenti acelei lumi si convinsi ca ea li se potriveste. Cred ca nu are niciun rost sa ii respingem pe cei din alta lume decat cea a noastra. Putem sa nu ne amestecam in activitatile lor si este de ajuns. Si ei sunt ca noi si ar putea sa ne intoarca argumente similare 🙂

Poate fi fascinant sa cunosti indeaproape un om din alta lume de cat a ta. Intrebarea e – se poate construi o relatie frumoasa intre doi din lumi diferite? 🙂

Cum sa te integrezi

Written By: fatacuportocale - Sep• 06•08

“Trebuie să ne imaginăm că conştientul este partea aparentă a gândirii noastre. Avem 10% de conştient aparent şi 90% de inconştient ascuns.

Când vorbim, trebuie ca cei 10% ai conştientului nostru să se adreseze celor 90% ai inconştientului interlocutorilor noştri.

Ca să reuşim acest lucru, trebuie să trecem de bariera filtrelor de neîncredere care împiedică informaţiile să coboare până la inconştient.

Unul dintre mijloacele de a reuşi acest lucru constă în mimarea ticurilor celorlalţi. Ele apar foarte clar în momentul meselor. Profitaţi deci de acest moment crucial ea să vă observaţi cu atenţie interlocutorul. Dacă vorbeşte punând o mână la gură, imitaţi-1. Dacă mănâncă cartofii prăjiţi cu degetele, faceţi la fel, iar dacă îşi şterge des gura cu prosopul, adoptaţi aceeaşi mişcare.

Puneţi-vă întrebări simple precum: “Se uită la mine când vorbeşte?”, “Vorbeşte când mănâncă?” Reproducând ticurile pe care le manifestă în momentele cele mai intime, hrănirea, îi transmiteţi în mod automat mesajul inconştient:

“Sunt din acelaşi trib cu tine, avem acelaşi fel de comportament şi deci probabil aceeaşi educaţie şi aceleaşi preocupări”.”

Edmond Wells,

Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute, volumul III

Un vis din copilarie

Written By: fatacuportocale - Sep• 02•08

Azi dimineata cand m-am trezit am uitat cine sunt.

Am ales o sonerie enervanta pentru alarma de la telefon, ca sa fiu sigura ca sar rapid din pat. Un cantec de cocos. Numai ca aseara am uitat telefonul in geanta, si geanta pe hol.

L-am auzit sunand si m-am trezit. Nu. Am auzit un cocos cantand, undeva nu foarte departe. Cocosul vecinei din blocul de vis a vis, pe care nu s-a indurat sa-l sacrifice pentru ca mie si nepoatei ei ne era mila de el. Si il tinea legat cu o sfoara de gratiile de la bucatarie, ca sa se poata plimba printre trandafirii din gradina. Cu ochii inchisi, am simtit razele de soare care se incapataneaza sa-mi intre in camera. In camera din apartamentul bunicii, cu bibelouri si scaune tapitate. Cu goblenul cel mare reprezentand doua pasari pe o creanga de nuc agatat pe peretele de deasupra patului. Si cu peretii vopsiti in bleu. Un bleu cald care nu exista decat acolo.

O amintire foarte frumos scrisa. Cititi mai departe pe CherryTales 🙂